Raed Arafat, ministrul Sănătății, schimbă sistemul licitațiilor publice, pentru a vindeca spitalele de „boala” aparaturii la suprapreț

Guvernul urmează să adopte săptămâna viitoare o hotărâre prin care licitațiile pentru echipamente, aparatură și medicamente vor fi realizate doar de către Ministerul Sănătății, printr-un acord cadru de lungă durată și nu de fiecare spital în parte cum se întâmpla până în prezent. Măsura este menită să reducă fraudele și cheltuielile din sistemul sanitar, a declarat Raed Arafat, ministrul de resort, invitat la emisiunea „După 20 de ani”, de la ProTV.

„Intră acum hotărârea de guvern care o să stabilească că ministerul este unitate de achiziție centrală pentru sistemul sanitar și poate achiziționa sau achiziționează pe acorduri cadru pe durată mai lungă materialele, medicamentele și aparatură pentru sistemul sanitar cu sursă de finanțare din fondurile publice. Bineînțeles, vorbim de spitalele Ministerului Sănătății și spitalele descentralizate împreună”, a declarat Arafat.

Ministrul susține că hotărârea așteaptă în prezent avizul a trei instituții și ar putea intra pe ordinea de zi în ședința de marți a Guvernului.

„Din momentul emiterii ei (a ordonanței n.r.), putem să începem organizarea unor licitații. Achiziția centralizată pe mai multe echipamente înseamnă, cu certitudine, prețuri mai mici. Va fi o competiție mult mai mare și mult mai serioasă între companii ca să câștige anumite licitații”, a precizat Arafat.

Un astfel de sistem este folosit deja la urgențe, unde, spre exemplu, prețul de achiziție a unor ambulanțe a scăzut cu aproximativ 15% în ultimii cinci ani, „păstrând calitatea” a subliniat ministrul Sănătății, în cadrul emisiunii difuzate de ProTV și voyo.ro.

Arafat a arătat că, în multe cazuri, chiar dacă licitația este organizată în conformitate cu legislația în vigoare, unele spitale ajung să plătească chiar și de două ori mai mult pentru aceleași echipamente din cauza absenței competiției.

„Am găsit aparate cu specificații similare cumpărate la prețuri duble între un spital și altul. Aceste lucruri s-au știut și înainte, dar nu am avut o pârghie de control asupra lor pentru că se dădeau banii, se făcea licitația, iar licitația era făcută legal”, a declarat Arafat.

Cum se vor oganiza licitațiile centralizate

Ministrul Sănătății susține că este destul de ușor să faci un plan pentru a stabili necesarul de echipamente al spitalelor publice din România. Odată ce se decid numărul și specificațiile, ministerul întocmește caietul de sarcini.

„Această achiziție centralizată poate să evite o mare parte din acestea (probleme semnalate la licitațiile publice organizate de spitale n.r.), cu condiția să fie extrem de transparentă. Avem de gând să mergem către licitația electronică”, a explicat Arafat, la „După 20 de ani”.

Mai exact, cu o săptămână înainte de începerea licitiației, companiile sunt invitate la discuții pe caietul de sarcini pentru a semnala eventuale criterii care descalifică nejustificat anumite firme. Astfel, caietul de sarcini poate fi modificat dacă este cazul și se reduce riscul blocării ulterioare a licitației prin contestații.

Apoi, „vin ofertele, verifici eligibilitatea firmelor. Dacă firmele sunt eligibile le bagi după asta pe electronic, ceea ce înseamnă că ei pot să se bată pe preț până la un anumit moment”, a detaliat ministrul.

Un cod de etică pentru companiile care lucrează cu statul

Ministrul Sănătății susține că o altă inițiativă pe care speră să o implementeze până la încheierea mandatului este introducerea unui cod de etică pentru companiile care lucrează cu statul, ale căror practici creează uneori probleme, dar care continuă să participe la licitațiile din sistemul sanitar.

„Eu vreau să previn practica incorectă, influențele chiar și corupția, iar cine este descoperit să știe că este eliminat cel puțin pe trei sau patru ani, cum se întâmplă în alte state”, a declarat Arafat la emisiunea „După 20 de ani”.

Un fenomen care a intrat în atenția ministrului este cel al licitațiilor pentru medicamente oncologice, unde companiile care câștigă nu au marfa pe stoc. „Ne lasă spitalul descoperit. Spitalul nu mai poate organiza a doua licitație decât după proceduri. Trebuie să o anuleze pe prima, să dovedească că firma respectivă este de rea credință. Există la ANRMAP o listă cu firme care sunt cu astfel de practici”, a declarat Arafat.

Totodată, ministrul Sănătății susține că instituția a întocmit o listă de 53 de spitale de top, considerate strategice la nivel național, spitale pentru care ar trebui alocați mai mulți bani.

„Am identificat un număr de spitale pe care le considerăm de primă linie, strategice, spitale care tratează cazurile complexe, spitale care tratează foarte mulți pacienți din afara teritoriilor administrative. Să ne concentrăm pe ele măcar în următorii doi ani, prin investiții, dotare, în resurse umane”, a explicat el.

Actualizarea listei medicamentelor compensate

O altă metodă prin care se „scurg” fondurile de la Ministerul Sănătății este prescripția nejustificată a unor medicamente scumpe, susține ministrul. „Dacă te duci în Franța, în altă parte, de cele mai multe ori medicul începe cu medicamentul care este la costul cel mai mic, dar care este eficient. Trece la medicamentul mai scump doar dacă nu își face efectul sau dacă are o indicație medicală. Sunt anumite situații în care se trece direct la medicamentul respectiv”, a explicat Arafat.

O agenție britanică renumită în lume pentru standardele și recomandările sale a indicat oficialilor Ministerului Sănătății actualizarea listei de medicamente compensate. „Lista trebuie monitorizată și trebuie unele (medicamente n.r.) scoase, altele introduse. Medicina se schimbă”, consideră Arafat.

O altă soluție pentru finanțarea sistemului sanitar: majorarea contribuțiilor

În afară de reducerea unor cheltuieli prin organizarea unor licitații mai avantajoase pentru stat, ministrul consideră că sistemul sanitar ar putea fi mai bine finanțat dacă s-ar majora contribuțiile. „Dacă vrem să avem o finanțare corectă, să ne întoarcem măcar până la contribuțiile care au fost anterior, acum este vreo 5%”, a precizat oficialul. În opinia lui, o contribuție de vreo 6-7% va avea un impact mare pentru sistemul sanitar, dar nu și pentru persoane.

În ceea ce privește bugetul alocat pentru Sănătate în 2013, acesta va fi, cel mai probabil, similar cu nivelul de anul acesta, respectiv de 4% din PIB (circa 5,5 miliar), a precizat Arafat.

Plecarea medicilor români în afară, rezolvată printr-o decizie politică

În cadrul emisiunii de la Pro TV, ministrul Sănătății a vorbit și despre problema salariilor medicilor și plecarea acestora în străinătate, fenomen cu care s-au confruntat și alte state. „Sunt țări care s-au confruntat cu astfel de probleme. De exemplu, Iordania a avut o problemă cu plecarea medicilor în Arabia Saudită și în țările din Golf. Sunt o țară mai săracă și medicii lor pleacă în alte țări mai bogate din zona respectivă. Au spus așa: medicilor cu experiență de 20 de ani în sus, vânați de partea cealaltă, le crește salariul de la atât la atât și a fost, de fapt, o triplare de salariu pentru ei. A fost o decizie luată peste noapte să se lupte cu un fenomen. E vorba de decizii politice”, apreciază Arafat.

În ceea ce privește reforma sănătății, ministrul susține că aceasta va intra în dezbatere publică cel mai probabil în februarie-martie.

Arafat, despre posibilitatea acceptării unui nou mandat: „Prefer o poziție pur tehnică”

Raed Arafat susține că ar prefera o funcție mai mică în viitorul guvern, o funcție care să-i permită să se ocupe punctual de anumite proiecte.

„Ministrul Sănătății trebuie să fie un om politic. Eu voi fi o persoană rigidă. Prefer o poziție mai jos unde pot să mă ocup de anumite proiecte, o poziție pur tehnică”, a declarat Arafat.

Despre motivele care l-au determinat să accepte actualul mandat, ministrul a precizat că a fost vorba despre o conjuctură, dar și că se aștepta ca șefia sa la Sănătate să fie una interimară.

„Când nu a putut să se numească un ministru interimar după primul mandat al domnului prim-ministru am acceptat pentru o perioadă, pentru că era un lucru normal pentru Ministerul Sănătății. Cel mai rău lucru pentru Ministerul Sănătății este ca din lună în lună din trei în trei luni să vină o nouă persoană”, a adăugat Arafat.